6 studii științifice despre beneficiile meditației

În ultimii 40 de ani studiile care confirmă beneficitatea meditației s-au înmulțit treptat. Foarte mulți practicanți astăzi, susțin că meditația poate înlocui medicația… poate un real clișeu în comunitățile new-age, adevărul pare să fie  totuși parțial, dacă abordăm corect și rațional veridicitatea studiilor care ne pot oferi așteptări realiste și nu obiective iluzorii la care să aspirăm.

Am cules deci, pentru voi, o colecție relevantă de cercetări care își propun să scoată la lumină, potențialul obiectiv al practicii meditației:

1. Fericire autentică. Imunitate mai bună

Studiul lui  Davidson et al. (2003) în revista Psychosomatic Medicine, efectuat cu ajutorul instrumentelor fMRI de cartografiere cerebrală, s-a observat activitatea intensă a cortexului prefrontal stâng, zonă asociată emoțiilor pozitive. Deasemenea, s-a observat că în cazul grupului de control, subiecții nu numai că erau mai fericiți decât înainte de începerea practicii dar eficiența sistemului lor imunitar se mărise semnificativ.

2. Reducerea presiunii sangvine

Meditația reduce anxietatea și stress-ul, însă effectul de diminuare a presiunii sangvine este o altă observație apărută în British Medical Journal Lancet
(Patel, 1973), 20 condus în cazul practicanților de yoga, anapana sati (n. Vipassana prin respirație), relaxare musculară și meditație concentrativă. Fluxul sangin inițial măsura 159.1 iar după 12 luni, acesta avea o medie de 138.7.

3. Niveluri mai mici de colesterol

Journal of Human Stress (Cooper and Aygen, 1979), ne arată că meditația se propagă în termeni de efecte și asupra persoanelor cu hipercolesterolemie. Așadar, în urma practicii meditației transcendentale timp de 13 luni, în cazul a 12 subiecți, nivelul de colesterol s-a diminuat cu cca. 30 de puncte, de la o medie inițială de cca. de 254 la 225 de puncte, în antiteză cu cele 11 persoane care făceau parte din grupul de non-meditatori, la care nivelul colesterolului a rămas aproape neschimbat (259/254).

4. O sănătate mai bună

Un alt studiu publicat în jurnalul de Medicină Psihosomatică (Orme-Johnson, 1987) care a comparat un eșantion de 2,000 de meditatori cu 600,000 de mii de non-meditatori asupra frecvenței de folosire a serviciilor de asigurare medicală pe un termen de 5 ani, cercetătorii au constatat faptul că în cazul grupului de indivizi care meditau, s-au folosit de mai puține ori de serviciile medicale decât cei din grupul de control, dar se aplecau și asupra unor obiceiuri sănătoase (e.g. alergat; erau nefumători; apelau la diferite tratamente homeopate).

5. Tinerețe mai lungă, îmbătrânire mai ușoară

Journal of Personality and Social Psychology (Alexander et al., 1989) ne relatează că persoanele în vârstă care practică meditația mindfulness, meditația transcendentală sau parcurg programe de relaxare voluntară, posedă abilități cognitive superioare celorlalți care nu au integrat acest obicei. Alte efecte ale meditației asupra acestora sunt:

  • flexibilitate comportamentală
  • învățare asociativă
  • sănătate mentală

6. Problemele cardiovasculare? Un fleac…

Un studiu condus de către Dr. Dean Cornish și publicat în anul 1998 în Journal of the American Medical Association, a întărit o supoziție a cercetătorilor în domeniul meditației: între problemele asociate sistemul cardiovascular și meditație există o legătură strânsă. Iată câteva beneficii descoperite la acea vreme:

  • strat adipos scăzut
  • dietă vegetariană
  • exerciții de tip aerob
  • renunțarea la fumat
  • ”incidente cardiace” rare
  • diminuarea afecțiunilor asociate arterei coronariene, care reprezintă factorul principal al infractului miocardic

A se înțelege deci, că deși meditația este un element care poate îmbunătăți starea de sănătate generală, nu este un ”panaceu universal”, așa că trebuie să practicăm cu precauție și raționalitate.

Gânduri bune, Adrian.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *