Practica autentică a meditației

1 comentarii

Zona de practici meditative este stufoasă și se bucură de un evantai extrem de divers de tehnici, unele clasice, tradiționale, altele seculare ori post-moderne.

Meditația mindfulness cuprinde diferite modalități de practică, conform paradigmei prof. Kabat-Zinn și altora, cuprinde zona formală , adică pe de-o parte meditația pasivă și cea în micare.

Cu toate acestea, iată câteva feluri autentice de a practica meditația:

Clarificări conceptuale:

  1. Mindfulness (def. dic. Mirriam-Webster): mind·ful·ness \ˈmīn(d)-fəl-nəs\ – abilitatea de a menține o stare non-critică de conștientizare a gândurilor, emoțiilor sau experiențelor în mod susținut. 
  2. Meditație mindfulness: un set de activități deliberate care conduc către starea de prezență conștientă.

Tipuri de meditație mindfulness:

  1. Scanare kinestezică: observarea acceptativă a senzațiilor din corp, într-o poziție confortabilă, deobicei așezat pe spate (v. asana Shavasana din Yoga);
  2. Meditație în mișcare: mișcările de Yoga, T’ai Chi și Qi Gong sunt cele mai uzuale forme de practică, atâta vreme cât sunt practicate într-o manieră conștientă, care implică mișcarea corpului dar și a gândurilor și emoțiilor care apar în momentele de practică. La cursurile de ”mindful yoga”, vom practica un set de exerciții din cele trei discipline de mai sus, astfel încât să eficientizăm procesul de ancorare în starea de prezență;
  3. Respirație conștientă: observarea din perspectiva martorului tacit, a inspirației și expirației;
  4. Meditația compasiunii: este una dintre cele mai intense forme de meditație, care are abilitatea de a spori conectarea cu ceilalți oameni dar și cu centrul propriei ființe;

Expandarea conștiinței:

Este una din meditațiile mele preferate, întrucât înglobează toate elementele specifice meditației mindfulness: gânduri, emoții, senzații, tendințe, sunete etc. Se practică stând pe scaun sau cu pe podea picioarele încrucișate și prin comutarea succesivă a atenției conștiente asupra cadrelor numite mai sus.

Meditații cu elemente din natură

  1. Meditația muntelui. O meditație simplă care este posibilă cu ajutorul imaginației, vizualizării și comparației dintre arhetipul montan și cel uman, ca două părți interdependente ale naturii. Efecte: stabilitate; centrare; împământare;
  2. Meditația lacului. Thich Nhat Hanh spunea că valurile lacului simbolizează efectul de ”Samsara”, al roții nesfârșite a reîncarnării. Dincolo de perdeaua mistică, observarea acestui perpetuum mobile al valurilor lacului, al ușoarelor unduiri ale apei are numeroase beneficii, de pildă dezvoltarea admirației față de estetic și frumos sau a acceptării lucrurilor, situațiilor de viață sau oamenilor așa cum sunt, prin detașarea de rezistență.

Dacă ați încercat alte forme de meditație, care sunt convingerile despre felul în care s-a derulat experiența? Folosiți tabelul de mai jos, ori lăsați un comment care să exprime opinia dumneavoastră sinceră.

”În legătură experiența mea trecută cu practica meditației…”

Tip de meditație Ce părere am? Cum a fost experiența?
   

 

 

Gânduri bune, Adrian.

 

 

Articol publicat în categoria: Body, Mind
Vezi și alte articole care ating subiectul: , ,

Comentarii

1
Leave a Reply

avatar
1 Comment threads
0 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
0 Comment authors
Lasă grijile... respiră! | Adrian C. BĂJENARU Recent comment authors
  Subscribe  
newest oldest most voted
Notify of
trackback

[…] care a obținut starea de Nirvana practicând ceea ce adepții budhismului numesc Anapana Sati, o tehnică de meditație bazată pe observarea non-critică a propriei respirații. În principiu, un adult care cântărește 70 de kg, are o frecvență respiratorie de 12 ori pe […]

Întoarce-te “Înapoi în prezent”

Mă găsești și pe: