Testul Rosenberg (Stimă de sine)

Scala Rosenberg (1965) își propune să măsoare coeficientul stimei de sine. După cum se poate observa în tabelul de mai jos,  Itemii 2,5,6,8,9 se cotează invers. Coeficientul Cronbach Alpha = 0,89, raportat de autor, denotă o buna consistenţă internă iar fidelitatea test-retest e cuprinsă în studiile autorului între 0,85 (la o săptamana interval) și 0,88 (la două săptămâni interval).

 

Nr. Item Acord puternic Acord Dezacord Dezacord puternic
1. În general sunt mulţumit(ă) de mine 1 2 3 4
2. Câteodata ma gândesc că nu valorez nimic 1 2 3 4
3. Cred că am o serie de calităţi bune 1 2 3 4
4. Sunt capabil(ă) sa fac lucrurile la fel de bine ca ceilalţi 1 2 3 4
5. Simt că nu am în mine prea multe de care sa fiu mândru (ă) 1 2 3 4
6. Câteodată mă simt realmente inutil 1 2 3 4
7. Mă gândesc că sunt un om de valoare,
cel puţin la fel ca alte persoane
1 2 3 4
8. Mi-ar plăcea să am mai mult respect fată de mine însumi 1 2 3 4
9. Ţinând cont de toate, am tendinţa sa cred ca sunt un (o) ratat(ă) 1 2 3 4
10. Am o părere pozitivă despre mine 1 2 3 4

Etalon de măsurare.

10-16 puncte  – stimă de sine scazută
17-33 puncte  – stimă de sine medie
34-40 puncte  – stimă de sine înaltă

Ce înseamnă ”a avea o stimă de sine înaltă”?

  • Stima de sine ridicată corelează puternic cu fericirea, persoanele care au o stimă de sine ridicată, experimentează starea de bine mai frecvent. O stimă de sine scăzută poate conduce mai degrabă la stări depresive în anumite condiții;
  • Persoanele cu stimă de sine ridicată sunt mai plăcute, mai atractive, cu toate că nu există un suport empiric care să susțină faptul că stima de sine este un predictor pentru durabilitatea relațiilor;
  • Stima de sine poate fi, câteodată un predictor pentru succesul profesional;
  • Pot arăta abilitatea de a-i încuraja pe alții să vorbească în cadrul grupurilor, chiar dacă nu există o legătură directă între leadership și self-esteem.

 

Rosenberg, M. (1965). Society and the adolescent self-image. Princeton, NJ: Princeton University Press.

Baumeister, R. F., Campbell, J. D., Krueger, J. I., & Vohs, K. D. (2003). Does high selfesteem cause better performance, interpersonal success, happiness, or healthier lifestyles? Psychological Science in the Public Interest, 4, 1-44.

Ciarrochi, J., Heaven, P. C. L., & Fiona, D. (2007). The impact of hope, self-esteem, and attributional style on adolescents’ school grades and emotional well-being: A longitudinal study.