Un test existențial

Conform filosofului și scepticului F. Nietsche, există o cantitate disproporționată de materie și timp, nivelul material fiind finit, iar nivelul temporal, infinit. Concluzia, relevă credința în posibilitatea existenței unei lumi absolut identice experimentată ad infinitum. Realitatea matematică a acestei s-a dovedit a fi însă imposibilă pentru filosoful din Weimanr , a plasând-o posterității ca exercițiu de contemplație.

„Ce-ar fi dacă, într-o zi sau într-o noapte, un demon s-ar strecura la dumneavoastră când sunteți absolut singuri și v-ar spune: „această viață pe care o trăiești acum si pe care ai trait-o pana acum va trebui sa o traiesti inca o data si de nenumarate ori; si nu va fi nimic nou in ea, ci fiecare durere, bucurie, fiecare gand si fiecare suspin si totul, oricat de mic sau de important in viata se va intoarce din nou, totul la fel, in aceeasi succesiune – chiar si acest paianjen si aceste raze de luna printre copaci si chiar si acest moment si chiar si eu. Clepsidra eterna a existentei este rasturnata din nou si din nou si tu odata cu ea, graunte de tarana”. Nu v-ati arunca la pamant si l-ati blestema, scrasnind din dinti, pe demonul care v-a vorbit asa?” (F. Nietzsche – „Așa grăit-a Zarahustra”).

Denumit generic și ”mitul eternei reîntoarceri”, enunțat în cartea ”Așa grăit-a Zarathustra”, care l-a inspirat pe psihologul și psihiatrul Irvin Yalom, care, pe de altă parte, este și foarte pasionat de filosofie, ceea ce l-a condus în domeniul profesional pe un drum interesant, de la psihanaliză la psihoterapie existențială, ne îndeamnă să reflectăm și să răspundem la întrebarea următoare:

”Ce ai simți dacă ai ști că viața ta se va repeta la infinit, exact așa cum e acum, dacă ai trăi la infinit fiecare durere, fiecare bucurie, fiecare suspin? Ai schimba ceva? Ai fi multumit/ă de cum au decurs lucrurile pâna acum?” 

Iată că răspunsul este în măsură să ne ajute să conștientizăm mai bine capacitatea noastră decizională și insight-ul, să ne crească locusul intern, astfel încât să experimentăm viața în deplinătatea și splendoarea ei. Îmi aduc aminte niște versuri pe care le-am citit când eram copil într-un jurnal de-al mamei: ”Să iubim nebuneşte tot ce străluceşte pe acest pământ, fiindcă altă viaţă nu ne este cunoscută.” – Euripide