Cum am ieșit din ”rând cu lumea”?

0 comentarii

Astăzi vreau să vă împărtășesc o poveste din adolescența mea…

Pe când eram copil mi se spunea mereu de către parinți sau profesori ”să fiu și eu în rândul lumii” iar eu ajunsesem să îmi pun întrebări ”oare este ceva în neregulă cu mine?”

Îmi plăcea să scriu versuri când eram copil și mereu umblam cu un caiet și un pix după mine. Primele publicații le făcusem deja pe la vârsta de 11 ani, și eu îmi doream deja mai mult pentru că nu mă regăseam deloc în postura unui poet ”neînteles” care scrie versuri în revista școlii.

Urmează…

Pe la 14 ani am participat, la îndemnurile unui coleg de liceu, la un concurs la Antena 1 în care trebuia să trimitem săptămânal câte un email cu declarații de dragoste pentru a câștiga de 14 Februarie o cină romantică cu asistenta emisiunii Neața de la acea vreme. Zis și făcut.

Pe vremea aceea se găsea cu greu internet iar eu îmi scriam emailurile din laboratorul de informatică… Aveam niste PC-uri 486, 385 de parcă mergeau cu cărbuni…

Horia, era prezentatorul emisiunii la acea vreme și în fiecare luni îmi citea negreșit emailurile. Nu vă spun că în fiecare luni dimineața la mama acasă era ”sărbătoare”, mai venea câte o vecină și se uitau la momentul în care se recita declarația mea de dragoste… Era foarte amuzant.

Pe 14 Februarie am fost chemat în direct alături de alt participant pentru a face un ”debate” în declarații. ”Adversarul” meu avea nici mai mult nici mai puțin de 36 de ani. Aveam emoții. Horia mi-a cerut mie sa încep. Nu știu nici acum de unde mi-au venit, însă știu cu siguranță că acele vorbe trebuiau să se spună atunci. După ce mi-am terminat replica am rămas impresionat că baiatul cu care concuram a abandonat pe motiv că avea prietenă.

Iată că așa mi-am pus în valoare unul dintre talentele mele cele mai de preț, care după acest moment al vieții mele, din cauza unor circumstanțe nefavorabile, a fost îngropat pentru mult, mult timp.

Acela a fost arhetipul amantului care s-a exprimat edificator prin ființa mea.

Se spune că poezia nu mai vinde astăzi. Eu cred că nu mai este ambalată cum trebuie. La fel ca și atunci am avut de ales dacă să public în revista liceului pe care nu o citea nimeni sau să ies în față, într-un mod creativ și original.

La fel și astăzi, cine mi-ar citi mie volumul de poezie? Unii da, alții, marea majoritate cu siguranță… nu.

De aceea am conceput CHEILE VIEȚII, de aceea recit versuri și vorbesc în metafore la clasele mele de YOGA, pentru că vreau nu vreau, este ceva în mine care vrea să iasă la suprafață, ceva care a venit cu mine din alte vremuri și dimensiuni de existență și vrea să se așeze și aici.

Pastile de Alchimie: fii unic. fii tu. nu te ascunde. fii natural. fii spontan

Articol publicat în categoria: Mind

Comentarii

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of

Mă găsești și pe: