Fericirea la fiecare pas. Descoperă ”Mindfulness”

0 comentarii

Oriunde vrei să unde mergi, acolo ești deja- John Kabat-Zinn

      Mindfulness este prezent în societatea noastră de aproximativ 40 de ani și vine ca o oază de liniște într-o lume destinată grijilor, etichetelor și categorizărilor. Mindfulness-ul înseamnă pur și simplu a trăi conștient în prezent. 

Motive pentru liniște

      Pentru mine Mindfulness este atât un motiv pentru a mă liniști cât și o metodă. Este un motiv pentru că în această stare pot fi fericit necondiționat de atingerea unui target pe care mi l-am impus sau care mi-a fost stabilit de către alții. Este un mod de a scăpa de vocile interioare pentru că se aplică conform unor principii, adică a depune efortul corect (i.e. una dintre cele 8 trepte ale căii de mijloc), dar poate apărea și spontan.

     Educația noastră se bazează pe condiționări impuse atât de familia noastră cât și de societatea în care trăim. Suntem obișnuiți să confundăm fericirea cu scopurile noastre care constau în copilărie ba într-o notă cât mai mare ba într-o coroniță care ne încununa cu succes efemer. Ca adulți, observăm că nu s-a încheiat niciodată sistemul nostru de convingeri, ba dimpotrivă, trebuie să fim cei mai buni de la serviciu, cei mai exemplari cetățeni, să ne ridicăm constant veniturile pentru a ajunge să ne uniformizăm cu niște standarde, niște icoane sociale ridicate pe niște piedestaluri de sticlă. În mindfulness acestea sunt iluzii realității, sunt Maya, sunt Samsara, adică fațete ale nefericirii.

Scurt istoric

      Occidentalii au adoptat mindfulness în ultimii 40 de ani după mai bine de 2500 de ani de tradiție buddhistă. Printre pionierii Abbhidharmei (i.e. psihologie buddhistă) se numără John Kabat-Zinn, Goldstein, Kornfield, Segal, dar și binecunoscutul Daniel Goleman (i.e. unul dintre autorii inteligenței emoționale). Inițiatorul de fapt și de drept al Mindfulness-ului este de fapt Siddhartha Gautama Buddha care redescoperă și pefecționează o metodă de meditație numită Vipassana care mai târziu se mulează diferit pe mai multe școli ale acestei tradiții și ia mai multe forme (e.g. meditație Zazen, Qi Gong) chiar și Yoga conține elemente din Vipassana atâta timp cât necesită concentrarea pe corpul fizic orientat într-o anumită postură.

Cuvântul sanskrit pentru mindfulness este sati care înseamnă a ne aminti și se referă la starea de prezență.

Priviri înlăuntrul Conștiinței

Conștiința este compusă din doi factori care apar și în practica mindfulness:

  1. Atenția;
  2. Conștientizarea.

În mindfulness, atenția este în strânsă legătură cu conștientizarea pentru că putem fi atenți la un stol de păsări care tece în grabă în zbor pe deasupra noastră fără să și conștientizăm că s-a întâmplat asta, astfel experiența a trecut pe lângă noi ”spectatorii” care nu am surprins întregul tablou. De fapt, nu o facem aproape niciodată, pentru mintea ne împiedică să experimentăm experiența adevărată.

De ce? Buddha spunea odată ”mintea este totul” pentru că a sesizat faptul că omul se perindă în această viață fără a o trăi vreodată. Cum așa? Asta nu ne-a învățat nimeni niciodată, însă avem ocazia poate s-o înțelegem acum pentru prima oară.

Mintea noastră funcționează ca o membrană, ca un filtru format din:

  1. Experiențe anterioare;
  2. Convingeri despre ceea ce credem că este bine sau rău;
  3. Emoții și sentimente;
  4. Starea din prezent

Și astfel, atunci când ne întâlnim cu spălatul vaselor, nu trăim experiența propriu-zisă, ci o distorsionăm, creăm o realitate alternativă care sună într-un sens mai biblic, cu ”chipul și asemănarea noastră”.

Deci, pentru a fi cu adevărat conștienți de realitatrea pe care o trăim atunci este necesar să învățăm să practicăm mindfulness, pentru a nu rămâne niște pasageri care privesc ba speriați de frica de înălțime, ba entuziamați de norii pufoși priviți din ”aeronava” vieții.

Care sunt beneficiile Mindfulness?

     Există o sumedenie de cercetări în ultima vreme care atestă modul în care meditația restructurează personalitatea și îmbunătățește aspecte de ordin mental și emoțional. De exemplu, prezența undelor cerebrale de tip Alfa și Theta responsabile cu starea de relaxare și refacere, măsurate cu ajutorul EEG sunt un indice al practicanților. Deasemenea starea de bine, compasiunea și acceptarea necondiționată a celorlalți sunt resurse psihologice puternice care apar în urma practicii meditative. În ultima vreme, studiile de neuroimagistică au confirmat până și restructurări la nivelul scoarței cerebrale, aspecte pe care o să le tratez detaliat într-un articol viitor. Alte caracteristici ale practicantului mindfulness sunt asociate cu starea de bine, cu fericirea intensă trăită în viața de zi cu zi și chiar cu productivitatea în sport sau meseria practicată.

 Cum practicăm Mindfulness?

      Este simplu de practicat, dar nu este ușor, trebuie să te angajezi în practică fără să ai așteptări prea mari, ci pur și simplu să o faci.

Mindfulness se poate practica prin Concentrare:

  1. pe respirație
  2. pe senzațiile din corp
  3. pe experiența din prezent
  4. pe gândurile care apar în minte

Încercați metoda de mai jos pentru început (eventual pentru primele 10 zile).

Ne putem așeza confortabil într-o poziție confortabilă cu ochii închiși respirând profund. Apoi, vom deveni conștienți de gîndurile noastre și le vom monitoriza timp de 10 minute. Gândurile pot apărea sub diferite forme și pot deveni destul de înșelătoare, tot ce trebuie să facem noi, este să devenim niște observatori taciți ai acestora prin acceptarea acestora indiferent de natura pe care le-o atribuim, bună sau rea, pentru că, după cum spuneam, tendința de a categoriza și felul în care facem asta este harta pe care noi o avem despre lumea înconjurătoare, filtrul prin care noi diferențiem ceea ce este bine de ceea ce este rău, ce este corect de ce este greșit. Rămâneți în starea de veghe și observați gândurile în continuare, acestea pot fi foarte înșelătoare și să prindă forma unor senzații kinestezice (i.e. tactile), sau să apară printr-o imagine îmbietare care să vă fure și să vă distragă din practică. Bineînțeles, vom fi atenți să le surprindem în continuare și să le trecem în revistă. Un lucru pe care vi-l sugerez este acela de a nu vă lăsa păcăliți de situația în care vă veți auzi vocea lăuntrică șoptindu-vă ”Ce bine că nu am mai avut gânduri!” sau ”Hai că au fost puține de data asta!” pentru că este o capcană pe care minyea o întinde. Monitorizați price gând, iar după ce trec cele 10 minute deschideți ușor ochii și reveniți în starea normală mai calmi și mai liniștiți.

Un alt mod pe care îl puteți încerca este dealungul zilei. Iată  o listă sumară a ariilor potențiale de practică în care puteți deveni conștienți de procesul experiențial:

Articol publicat în categoria: Mind
Vezi și alte articole care ating subiectul: , , ,

Comentarii

Comments are closed.

Recomandări:

Dacă îți place ce scriu…

STUDIO

Mă găsești și pe:

error: Content is protected !!