Obiceiurile Fericirii (Partea I)

0 comentarii

We are only truly happy when daydreaming about future happiness. – Pascal

Acest articol expune o părere pertinentă asupra modului eficient în care putem obține fericirea. Fericirea are un substrat psihologic foarte profund și a fost catalogată adesea sub forma stării de bine, sau ca o sumă de momente speciale care ne trezesc resursele neuronale, ba ca plăcere (i.e. hedonia), ceea ce a generat un cult al trupului, ba ca o activare energică în anumite arii importante ale vieții noastre (i.e. eudaimonia). Există desigur și concepții spirituale antice care propovăduiesc viziunea lor asupra a ceea ce ne face fericiți. Spre exemplu, în creștinism a fi fericit înseamnă a fin în acord cu morala scripturală și a împlini principiile lui Hristos (i.e. iubește pe Dumnezeu, pe tine și pe ceilalți) și a interioriza harismele divine, în concepția buddhistă fericirea apare ca o sublimare a dorințelor de orice fel și integrare a umbrei colective în vederea obținerii unei stări complet detașate, de manifestare a compasiunii față de toate ființele vii, stare numită și Nirvana.

Așadar ce este totuși fericirea? La această întrebare încercăm să ne răspundem dealungul întregii vieți, iar existența noastră, a tuturora se transformă într-o căutare perpetuă a fericirii.

O perspectivă interesantă asupra fericirii am întâlnit-o în filmul The Life of David Gale cu unul dintre actorii mei preferați, Kevin Spacey. Personajul, David, considera că fericirea adevărată este rezultanta împlinirii unui ideal. Dacă oamenii comuniîși trăiesc viața pe pilot automat și cauăt haotic fericirea prin îndeplinirea unor targeturi care constau în lucruri materiale (e.g. automobile; jucării; rochii; rujuri; Iphone etc.) sau în atingerea unor targeturi existențiale sau profesionale (e.g. să mă mărit cu un bărbat bogat; să fiu doctor) care provin din Ego-ul nostru interior, dintr-o dorință profundă inițiată de acesta care mai târziu, odată ce este îndeplinită se dizolvă și se pierde în neant ca și când nu ar fi existat niciodată făcând loc unei alte dorințe care să stimuleze persoana pănâ la îndeplinire, iar după ce și această dorință devine realitate apare o alta… și tot așa, fără să realizăm ne confruntăm cu un lanț al slăbiciunilor interminabil care ne secătuiește nu ne aduce acel sentiment pe care îl căutam inițial. Deci, apar 3 întrebări pornind de ala aceste premise:

  1. Dacă fericirea este un obiectiv general, cine a găsit-o cu adevărat?
  2. Cât durează fericirea?
  3. Ce este de fapt fericirea?

Se pare că David Gale a ales sacrificiul personal ca mod evident și brutal de a-și împlini idealul, invocând prezența altor oameni care au rămas nemuritori în istoria și cultura noastră pentru propriul martirat pentru anumite idealuri care au rămas pentru posteritate.

Simt totuși nevoia să îl contrazic pe d-l Gale chiar dacă îl respect și să îmi exprim părerea față de această atitudine. 1) Cred că fericirea durabilă poate fi obținută și fără îndeplinirea unui ideal (e.g. citește despre Mindfulness pe site); 2) Sacrificiul totuși poate fi făcut și dintr-o doză cât de infimă de egoism.

Există totuși niște lucruri care ne aduc fericirea, pentru că tocmai oprirea din visare ne face mai fericiți. Metafora visului folosit de acesta pentru a înfățișa natura dorinței este reală, însă eu consider că tocmai a înceta să mai dăm curs Mayey (i.e. visul; iluzia realității în tradiția hindusă) ne face fericiți cu adevărat.

Din punt de vedere psihologic, nu situația este cea care ne întristează, ci felul în care ne raportăm la aceasta, la targeturile noastre, la ceea ce ne dorim cu adevărat.

Rețetă pentru fericire:

  1. Pentru a fi fericiți în primul rând este nevoie să delegăm ”astăzi decid să fiu fericit!” și să ne păstrăm această atitudine dealungul zilei, să încercăm să nu ne lăsăm afectați de problemele banala cotidiene;
  2. Apoi avem nevoie de sinceritate. Să fim sinceri față de noi înșine și față de alegerile bune și constructive pentru noi pentru a înceta să ne mai facem rău;
  3. Dintr-un punct de vedere taoist (i.e. Lao Tzi, Cartea despre Tao), observăm cât de importantă este simplitatea. Deși există un trend minimalist astăzi care nu știu cât de bine reușește să-și atingă scopul, eu consider că a ne simplifica viața se traduce prin ceea ce auzim câteodată ca sfaturi de la alte persoane care la rândul lor au o viață grea ”fă-ți viața mai ușoară!”. La întrebarea automată care s-a ni se derulează în minte ”cum?” apare răspunsul meu (simplu dealtfel): ”Fă diferența între ceea ce îți dorești și ceea ce vrei!.” Cu alte cuvinte, să diferențiem dorințele de nevoi. Dorințele sunt cele care nu termină niciodată și apar ca un impuls, sau ca un moft, pe când nevoile sunt raționale și  limitate. Desigur că depind de personalitatea fiecăruia dintre noi și le putem observa numai dacă suntem sinceri față de noi înșine;
  4. Un alt mod de a dobândi fericirea este acela de a învăța să fim prezenți. Pentru a practica prezența conștientă (i.e. mindfulness) citiți articolul Fericirea la fiecare pas-descoperă mindfulness. Practica mindfulness are un suport științific solid și este o practică străveche buddhistă derivată din meditația Vipassana;
  5. U alt mod foarte eficient este de a păstra un jurnal în care să ținem evidența lucrurilor pe care le prețuim în viață. Nu uitați că oamenii depresivi se manifestă printre altele, tocmai prin lipsa recunoștinței față de propria viață. Un model recomandat de jurnal, găsiți în articolul ”Jurnalul Fericirii”;
  6. Faceți mișcare. Mișcarea este un motor al fericirii prin activarea resurselor corticale care provoacă stări de euforie și entuziasm: dopamină (i.e. concentrare); serotonină (i.e. stare de bine); norepinefrină (i.e. somn de calitate);
  7. Aplică normele spirituale. Studiile confirmă că practica religiei personale are un beneficii asupra stării de bine. Nu te rezuma la a fi habotnic sau doar la a mima spiritualitatea, toate religiile au aceleași fundamente morale și experiențiale chiar dacă diferă modul de aplicare.

Ce vă rămâne de făcut este să practicați pur și simplu aceste principii descrise mai sus și în curând revin cu partea a doua unde o să expun și mai multe moduri în care te poți bucura de viață cu adevărat. Așadar, renunță la victima din tine și treci la treabă!

 

cu respect, Adrian!

 

Articol publicat în categoria: Spirit
Vezi și alte articole care ating subiectul: , , , ,

Comentarii

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of

Recomandări:

Dacă îți place ce scriu…

STUDIO

Mă găsești și pe:

error: Content is protected !!